ProAlpin.ro Blog

5 mituri depre femeile montaniarde

Un prim mit este: doar barbatii cred urmatoarele mituri. Fals. Barbati si femei deopotriva le cred.

 

Inainte de intra in proverbiala paine, vreau sa explic un pic de ce am ales urmatoarele 5 mituri: pentru ca sunt cele mai raspandite si le-am auzit cel mai des. De asemenea, adaug ca m-am bazat pe informatiile disponibile pe internet (din surse de incredere, in general studii serioase realizate de universitati) cand le-am numit mituri. In unele cazuri nu am gasit destule informatii cat sa zic cu tarie ca mitul este absolut fals, dar din propia experienta si discutii cu prietene montaniarde inclin sa cred ca nu sunt adevarate. De asemenea, am rugat cateva prietene care duc un stil de viata super-activ si sanatos sa-mi spuna parerea lor despre acestea si puteti vedea raspunsurile lor un pic mai jos.

1. Este mai periculos pentru femei sa mearga in drumetii montane singure, decat pentru barbati

Dintre toate miturile pe care le discut astazi, acesta are cele mai mari sanse sa fie un adevar. Dar asta nu inseamna ca automat este. Nu am gasit foarte multe dovezi (studii, statistici – mai ales pentru Romania) care sa sustina, sau sa infirme acest mit. De aceea va fi si cel mai stufos dintre mituri.

Am gasit insa cateva statistici interesante intr-un articol Backpacker, pe care le voi discuta imediat. Prima data vreau sa scot in evidenta ca animalele salbatice (ma uit la tine Mos Martin), nu discrimineaza intre femei si barbati. De asemenea, poteca, vremea, obstacolele naturale nu devin mai malitioase cu femeile, decat cu barbatii, deoarece nu au liber arbitru – in concluzie, pentru natura toti suntem la fel si avem aceleasi sanse sa ne accidentam, sau sa dam coltul, indiferent de sexul cu care ne-am nascut (ba mai mult, unele statistici s-ar putea sa te uimeasca, dar vorbim despre asta un pic mai incolo*).

Femei montaniarde (2)

Astfel, singurul pericol care poate inclina balanta este: omul. Si cred ca pana la urma urmei, acest mit se bazeaza pe factorul uman, pe seammanul nostru, care pandeste in umbra, nu pe alti factori, sa le spunem naturali.

In articolul de pe Backpacker, se arata ca 46 la suta dintre barbatii intervievati si 54 la suta dintre femei cred ca este mai periculos pentru femei sa mearga singure in drumetii.

Dar datele statistice, expertii care au fost consultati si montaniarzii veterani care au fost invitati de revista sa astearna lumina asupra acestui subiect arata ca montaniardele nu au de ce sa se teama. Nu mai mult ca omologii lor de sex masculin.

Cand vine vorba de acte criminale (notati ca statisticile sunt din SUA), potecile sunt mult mai sigure decat restul tarii. Mai exact de mii de ori mai sigure. In plus: sunt 2.5 milioane de vizitatori in muntii Apalasi in fiecare an, iar in total, in Apalasi, din 1974 pana in prezent au fost comise numai 9 omucideri – dintre care 4 barbati si 5 femei.

De asemenea, cand vine vorba de agresiuni sexuale si violuri, RAINN, o agentie americana care lupta impotriva violentelor sexuale, arata ca 82 la suta din cazurile de viol sunt realizate de persoane cunoscute de catre victima.

Acestea fiind spuse, ma repet, datele nu sunt concludente 100%. In primul rand, statisticile provin din SUA, iar la noi in tara lucrurile pot arata diferit (desi ma indoiesc ca diferentele sunt enorme). Dar in acelasi timp nu exista nici date care sa confirme acest mit. Este posibil sa fie mai periculos pentru montaniarde, decat pentru montaniarzi, sa merga singure pe potecile Carpatilor? Da, este posibil. Exista dovezi sa sustina aceasta ipoteza? Nu.

banner_robens_animat

*Ti-am promis alte statistici care ar putea sa te uimeasca; din ele reiese ca mama natura uraste barbatii!

Si de ce spun asta: Robet Koester, care intretine site-ul dbs-sar.com si gestioneaza o baza de date cu operatiuni de salvare arata ca 80 la suta din incidente sunt incepute de barbati, iar 12 la suta din ei, mor inainte sa poata fi salvati. Intre timp, doar 9 la suta din femeile care cer ajutor mor inainte de interventia salvatorilor.

Cu alte cuvinte, montaniardele care se accidenteaza in munti au sanse mai mari de a supravietui decat barbatii. Statisticile nu mint.

Koester da si o explicatie: „Cultural, femeile tind sa nu faca la fel de multe lucruri prostesti ca barbatii. Barbatii sunt mai predispusi sa incerce sa puna mana pe un sarpe cu clopotei”. Deci nu ne uraste natura, ci se pare ca suntem mai batuti in cap. 🙂

Eu tind sa cred ca este la fel de periculos (sau de sigur, depinde cum vrei sa privesti lucrurile) sa pornesti singur in drumetii montane atat pentru femei, cat si pentru barbati. Pot dovedi asta? Nu 100%, ci doar prin lipsa de dovezi, sau dovezi „adiacente”. Asa ca fiecare este indreptatit la a-si baza deciziile pe propria judecata, in acest caz.

Warmpeace pantaloni lady

Daca nu am reusit sa dobor acest mit, hai sa vedem urmatoarele.

2. Femeile nu pot cara la fel de mult ca barbatii

Avand in vedere ca exista diferente fizice intre barbati si femei, poate parea adevarat si acest mit, dar generalizarile ma omoara. Montaniardele, mai ales cele care nu vin cu prietenul/sotul pe munte cara la fel de mult de mult ca montaniarzii. Iar cele care au priten/sot, nu cara mai putin de lene, sau din comoditate, ci pentru ca de cele mai multe ori jumatatea masculina a cuplului se ofera sa care ce e mai greu. Si lumea zice ca a murit cavalerismul, ha!

Femei montaniarde (3)

De asemenea, un studiu realizat in 2014, la Universitatea Kansas State de catre Michael O’Shea, denumit Backpack Weight and the Scaling of the Human Frame (Greutatea rucsacului si scalarea structurii umane) arata ca forta nu creste proportional cu marimea.

Este mitul asta, doar atat, un mit? Da. Cazurile particulare date la o parte, in general, femeile cara acelasi echipament ca barbatii. Echipamentul de munte este in mare pare acelasi pentru ambele sexe.

3. Femeile nu vor sa se murdareascaFemei montaniarde (1)

Ha! Total neadevarat. Daca intr-adevar crezi asta, inseamna ca nu ai cunoscut o montaniarda. O fi adevarata chestia asta in unele cercuri care se-nvart prin malluri (deopotriva femei si barbati), dar nu pe munte.

Acum nu zic ca montaniardele sunt femei murdare, dar nu sunt fandosite si te poti baza pe ele sa te scoata oricand din mocirla (poveste adevarata).

4. Femeile se plang mai mult ca barbatii

Vorbind de montaniarde, am foarte mari dubii ca mitul asta este corect. Sincer, in experientele mele montane, de obicei cel mai „plangacios” membru al grupului a fost mereu o persoana de sex masculin. Nu mereu aceeasi, dar niciodata nu mi s-a intamplat ca persoana cu cele mai mari „probleme” si nemultumiri sa fie o domnisoara, sau o doamna. Ca sa nu mai vorbesc de injuraturi, care si ele pot fi considerate o forma de protest, de aratare a frustrarilor, unde masculii castiga detasat. In general, pentru ca, sa nu uitam, generalizarile strica tot. Exista montaniarde care injura ca la usa cortului, la usa cortului? Sigur ca da. Dar, din nou, media arata ca acest mit e spulberat!

Si am de facut o confesiune: daca se pun si invectivele facute in gand, sau printre dinti, atunci si eu ma plang mai mult ca femeile. E o chestie de descarcare, nu ma judecati. 🙂

5. Menstruatia atrage ursii

Nu. Numeroase studii si experimente arata ca ursii nu sunt interesati de sangele menstrual, sau de prodsele de igiena feminina.

Ursii polari sunt ceva mai interesati decat rudele mai inchise la culoare, dar si ei prefera sa bea bere, mai mult decat sa roada tampoane.

Deci mitul asta este sigur doar un mit. Dar sunt anumite lucruri care atrag ursii la locul in care campezi (mancarea, bautura, hartia igienica parfumata, balsamul de buze). Pentru a evita intalniri neplacute cu ei, citeste urmatorul articol.

Pentru ca nu mi-ar sta bine sa scriu un articol despre montaniarde, mituri si menstruatie de unul singur, am decis sa intreb cateva prietene versate in ale muntelui carari despre primele 4 mituri si parerilor lor despre ele. (Cel de-al 5-lea e atat de fals ca nici nu merita discutat – dovezile stiintifice exista)

Femei montaniarde (5)

Ana – montaniard cu experienta si una dintre persoanele care mi-a reaprins apetitul pentru munte

Cu 1 sunt de acord; oricat de des as mergepe munte, nu as merge singura.
Mitul 2 e un pic generalizat. Adica am vazut femei care cara mai mult ca un barbat, dar sunt exceptii. Cele care merg mult isi cara singure rucsacul cu tot ce au nevoie. Nu stiu insa daca rucsacul lor e la fel de greu ca al unui barbat. Cert e ca se descurca foarte, foarte, foarte bine si singure la capitolul asta.
3. Exclus…
4. Cine merge mult pe munte si iubeste muntele, nu are de ce sa se planga. Mergi in natura, nu la taiat.

„Legat de mitul nr. 1, daca ai fi barbat, ai merge sigur? Te-ai simti mai in siguranta?” am intrebat eu.

Dar nu sunt… 🙂 Barbatii nu au o problema sa mearga singuri. Andrei (n.r. sotul) a facut creasta sudica a Craiului duminica. Singur. Pentru el e o chestie si de liniste si de a fi tu cu tine si gandurile tale, dar eu una nu as merge singura.

Andreea – muntomana

1. Din punctul meu de vedere este la fel de periculos pe munte pentru o femeie singura (daca merge singura are *****, traducere curaj, na), cat si pentru un barbat. In civilizatie sta altfel treaba. Ar fi mai mult de discutat, depinde de perspectiva.
2. Ar putea, dar le-ar fi mult mai greu. Acum depinde pe cine cu cine compari.
3. Fals!
4. In general da, dar sunt si exceptii.

Anca – montaniard, ciclist, colaboratoare blogProAlpin

Eu nu ma gandesc ca ar fi vreo problema sau alta daca o femeie merge pe munte, e o chestiune de vointa si daca ii place, e acelasi lucru ca la barbati. Da sunt anumite diferente intre femeie si barbat dar nu-si au rostul pe munte, acolo toti suntem egali si mai depinde si de firea fiecaruia… de exemplu, intr-o situatie extrema, conteaza cine-i mai puternic psihic si nu fizic. Pe munte castigi putere sufleteasca.
Nu exista nu pot, exista nu vreau, care-i alta mancare de peste!

Izabela – instructor de schi, persoana super-activa

Majoritatea sunt complet eronate: barbatii se plang mai mult; femeile au intuitia mai dezvoltata si se pot descurca mai usor in orice situatie. Nu se feresc de pamant, murdaria nu e o problema.
Insa la carat este posibil ca barbatul sa poata cara mai mult. Depinde si de cat de antrenata e. Eu personal pot duce la fel de mult ca un barbat.

Tunde – nutritionist, maratonist

Sincer nu sunt de acord cu miturile acestea, pentru ca fiecare femeie are caracterul ei. Eu de exemplu le-as face pe toate, as pleca si singura in drumetii; de carat oricum am carat mereu cu mama de la piata o gramada; cu murdaritul nu am nici o problema. De exemplu, la anul ne pregatim sa mergem la Asaltul Lupilor, care este o competitie cu obstacole gen ca la armata si asemanator e Ultimate Mudness. La sfarsit o sa aratam ca porcusorii, dar o sa fie distractiv! Si cu plansul… la fel, depinde de caracterul femeii. Am cunoscut barbati care se plageau mai mult ca femeile. Fiecare persoana e diferita, dar consider ca femeile puternice trec peste lucrurile acestea marunte!

In concluzie, eu consider ca 4 dintre aceste mituri au fost spulberate, iar pentru primul nu avem destule date cat sa-l demontam complet, dar asta nu inseamna ca este si adevarat. Si respondentele noastre par sa fie majoritatea de aceasta parere. Legat de siguranta pe munte parerile sunt un pic mai impartite, lucru la care ma asteptam.

Tu ce parere ai? Exista ceva adevar in aceste mituri? Cunosti si alte mituri pe care le putem investiga? Fa-ti vocea auzita in sectiunea de comentarii de mai jos.

Despre autor Vezi toate articolele Site autor

Nascut, crescut, rafinat in orasul de la poalele Tampei. Prefera confortul cabanelor si drumetiile de o zi, doua.
Traseul preferat: Muntii Fagarasului (Cabana Sambata - 1401 m) - Fereastra Mare a Sambetei - 2188 m

5 comentariiLasa un comentariu

  • Salutare Vali,

    am mers 10 ani singura pe munte, acum prefer compania. Dar din cand in cand, tot imi mai adun gandurile singura pe o vale. Prefer ruxac usor dar nu imi lipseste nimic. In rest veselie.

    • Multumesc mult pentru raspuns, Codruta!

      Din cate inteleg, esti complet de acord ca cele 5 mituri sunt total gresite, nu? 😀

      Carari pline de aventuri placute!

  • Primul mi se pare cel mai interesant si intr-adevar e foarte raspandita ideea (printre fete incepatoare mai ales) ca pentru o fata e mai periculos sa mearga singura pe munte. Majoritatea fricilor care stau la baza unei astfel de gandiri nu sunt justificate – si vin din prea putina informare si intelegere a activitatii sau mediului respectiv (mersul pe munte).

    Cu cat creste experienta, ajungi sa intelegi ca animalele salbatice te evita fara sa discrimineze in functie de sex (ca nici nu sta ursul sa apuce sa vada daca esti barbat sau femeie, fuge inainte daca ai facut ceva zgomot si te-a simtit) si nici prapastiile nu sunt mai dure cu femeile, ca lor nu le pasa prea tare cine trece pe-acolo.

    Cat despre oamenii care ar putea sa „pandeasca” in umbra padurii, in ce epoca traim? Mai sunt haiduci ascunsi prin paduri? Talhari la drumul mare? Ciobanii sunt in general oameni de bun simt, dar si daca nu, un spray cu piper poate transmite bine mesajul (nu stiu sa existe cazuri de atac totusi). Iar ceilalti drumeti, mai ales in muntii mai putin umblati, sunt oameni care au cam aceleasi interese ca si tine – sa se bucure de natura, de o zi libera, de ceva frumos, nu au ganduri criminale. Frica de necunoscut este insa de multe ori mai puternica decat orice ratiune, atunci cand nu esti in control asupra propriei minti.

    As concluziona ca pericolele nu discrimineaza in functie de sex ci, mult mai mult, in functie de nivelul de atentie al fiecarui individ, de nivelul de pregatire, de capacitatea fiecaruia de a se descurca in diferite situatii. Si exista si barbati si femei foarte capabili/e, asa cum exista si barbati si femei care nu ar face fata nici la o intepatura de urzica.

    Ca sfat util legat de alti oameni, mi se pare o varianta foarte buna sa fii tu primul/prima care deschide o discutie cu un necunoscut, pentru a reusi sa-l directionezi spre o atitudine prieteneasca, familiara – reducand astfel si mai mult riscul (deja mic) ca el sa aiba o atitudine nepotrivita. E de ajuns sa intrebi ceva de traseu, de branza, de ursi – si oamenii vor simti dorinta sa te ajute mai mult decat pe aceea de a face cine stie ce 🙂

    Un articol util pe tema fricii nejustificate poate fi citit aici:

    http://ioanstoenica.com/2013/07/10/de-ce-te-temi-nu-i-nevoie-sa-scapi/

    • Absolut de acord cu tine. Ne e teama de necunoscut si ne e destul de greu sa o depasim, chiar daca nu gasim justificari logice/statistice pentru acea frica.

      In acelasi timp, cred ca e normal sa ne temem. E adanc implementat in sinea noastra instinctul de supravietuire. Exemplul clasic e: esti in savana si auzi iarba miscandu-se. Toate dovezile zic ca cel mai probabil e vantul care misca firele de iarba, dar e posibil sa fie un leu. Ce faci?

      Stai sa vezi daca aveai dreptate in legatura cu vantul, sau o iei la fuga?

      Desigur, asta e un exemplu cu circumstante specifice. In cazul drumetiilor pe munte, dupa cum am zis, fiecare are dreptul la propria opinie.

      Eu consider ca este mult mai periculos sa te plimbi prin oras singur, decat pe munte. Ma indoiesc ca cei care fura din buzunare urca pe Postavaru asteptand un drumet singuratic pentru a-l jefui. Sansele sa ramai fara portofel sunt mult mai mari intr-un autobuz, sau la coada la Carrefour, decat la 7 Scari.

      In plus, toate stirile de la ora 5 vorbesc despre ucideri, iar majoritatea se intampla fie in propia casa, fie la bodega din sat, fie prin spatele blocurilor, sau pe campuri de pe langa zonele rezidentiale. Nu-mi amintesc sa fi vazut vreo stire despre violente pe traseele montane.

      Super articolul, apropo! 🙂

  • Toate le consider mituri da mi-a atras atentia mitul nr 2. Mi se pare evident ca in functie de tipologia fiecaruia poate cara mai mult sau mai putin. Sa nu uitam ca exista si barbati mai ‘plapanzi’ dar in general (nimanui nu-i place sa generalizeze dar ne bazam pe statistici – ironic, nu!?) orice om poate sa-si duca necesarul cu el. Cred ca montaniardele mai incepatoare au tendinta de a cara mai multe lucruri inutile dar asta fac si unii barbati. Si acum partea interesanta: oare barbatii nu vor sa recunoasca puterea unei femei? Sau nici macar nu sunt curiosi? Sau din start subestimeaza femeia? Eu sper ca sunt cavaleri si vor sa-si menajeze partenera pentru ca partenera are in restul timpului are greutati mai mari. Topicul mi se pare ca se apropie foarte mult de ‘Femeia soldat’ cred ca ‘bulverseaza’ putin barbatul din noi.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alatura-te celor peste 2900 abonati

Esti primul care afla cele mai tari oferte si mereu la curent cu noutatile.

Ne bucuram ca ai apreciat articolul!

Send this to a friend