Blog ProAlpin.ro

Cand vantul accentueaza perceptia frigului – Efectul wind chill

Cand vantul accentueaza perceptia frigului – Efectul wind chill

Poate ca nu o data ai simti cum vantul inghetat te patrunde pana la oase. In mod surprinzator, ai inceput sa dardai, desi termometrul nu iti confirma realitatea perceputa. Totul are legatura cu efectul wind chill, un factor ce modifica sensibilitatea corpului in anumite conditii.

Unul dintre posibilele obstacole pentru excursionisti, alpinisti, schiori, etc., care le impiedica ascensiunea il reprezinta vantul. Da, acelasi, care, in sezonul rece, te face sa crezi ca-ti ingheata extremitatile corpului… Este de preferat ca pericolul sa nu fie subestimat.

Dar ce se intampla de fapt in conditii meteorologice nefavorabile, insotite de vant puternic?

Ce este efectul wind chill?

Expresia in sine descrie fenomenul care, in prezenta vantului, influenteaza modul in care corpul percepe temperatura ambientala. De regula, valoarea perceputa rezulta inferioara comparativ cu cea reala.

Este vorba despre un indicator de racire calculat prin variate formule matematice (ecuatii), pornind de la cunoasterea a 2 variabile:

  • Temperatura aerului (oCelsius);
  • Viteza vantului (m / s).

Pentru a pune in practica indicele, trebuie verificate 2 conditii:

  • Viteza vantului se situeaza in intervalul 2 m / s – 24 m / s;
  • Temperatura ambientului extern este sub 11 oC.

Cu cat temperatura are o valoare mai mica, iar vantul o intensitate mai mare, cu atat senzatia de frig se accentueaza. Inseamna ca efectul wind chill este mai puternic si o valoare in crestere.

Cum a luat nasterea ideea calcularii indicelui de racire?

Ingenioasa idee apartine exploratorilor Paul Siple si Charles Passel, care au facut primele descoperiri in timpul unei expeditii in Antartica in anul 1939. Pe durata misiunii, cei 2 cercetatori americani au remarcat diferente in modul de perceptie a frigului, in functie de puterea vantului.

Totul a fost confirmat de diverse experimente in care au expus vase cu apa la variate temperaturi scazute si au inregistrat cat dureaza pana congeleaza. Din observatii, au constatat ca timpul se scurteaza pe masura ce intensitatea vantului creste.

Ce factori mai pot influenta modul in care corpul percepe frigul?

Indiferent de formula de calcul, cert este ca vantul influenteaza semnificativ frigul perceput in aer liber. Insa exista si variabile de care nicio ecuatie nu tine cont:

  • Tipul de imbracaminte;
  • Activitatea desfasurata;
  • Prezenta umbrei;
  • Frecventa respiratiei, etc.

Acestea, de asemenea, favorizeaza pierderile de caldura de la nivelul corpului. Implicit, au un cuvant de spus si in ce priveste senzatia de frig resimtita.

Pe de alta parte, pe masura ce temperatura ambientala creste, organismul nu mai percepe frigul. De pilda, cand se inregistreaza 33 oC sau 34 oC, aerul cald se apropie de valorile inregistrate la nivelul pielii.

Insa desi formulele utilizate sunt doar partial complete, influenta indicelui de racire asupra organismului uman este relevanta in evaluarea starii de hipotermie.

Ce consecinte grave poate avea efectul wind chill?

Foto: www.cbc.ca

Intr-o certa masura, fenomenul contribuie la cresterea riscurilor de hipotermie si de degeraturi. Consecintele acestora din urma constau in necrozarea, adica moartea tesuturilor.

Concret, daca termometrul arata –15 oC, iar vantul bate cu 50 km / h, corpul se raceste mult mai repede decat in conditiile de calm atmosferic.

De asemenea, daca valorile termice sunt pozitive si in niciun caz atat de scazute incat sa duca la congelare, efectul wind chill accentueaza frigul, dar atat. Corpul risca hipotermia, insa nu va ingheta la propriu.

Punctul de congelare depinde de temperatura reala, nu de indicele de racire. Cu alte cuvinte, chiar daca ai impresia ca ingheti, din moment ce te afli intr-un mediu cu temperaturi reale peste 0 oC nu se va intampla. Dar nu se exclude pericolul hipotermiei.

Cum poti evalua viteza vantului?

Foto: www.sportlyzer.com/

Este simplu sa afli viteza precisa a vantului daca ai in dotare echipamentul necesar. Insa in absenta anemometrului, ajunge sa fii un bun observator:

Vant slab: Viteza este mai mica de 20 km / h

  • Daca expui un servetel, acesta abia se clatina;
  • Simti abia o adiere pe fata;
  • Nu au loc acumulari de zapada.

Vant moderat: Viteza este intre 20 si 40 km / h

  • Ramurile mici ale copacilor, banner-ele, , etc. se clatina vizibil, energic;
  • Simti rafalele pe fata si prin haine;
  • Incep sa se formeze nameti.

Vant puternic: Viteza se situeaza in intervalul 40-60 km / h

  • Isi fac aparitia rafalele intense si neregulate;
  • Se aude suieratul vantului;
  • Se indoaie crengile arborilor;
  • Se formeaza acumulari de zapada;
  • Inaintarea este tot mai dificila.

Vant foarte puternic: Viteza depaseste 65 km / h

  • Avand o intensitate mare, vantul poate deteriora cladirile si dezradacina copacii;
  • Este aproape imposibila deplasarea in pozitie erecta;
  • Echilibrul corpului este tot mai instabil, existand riscul sa fii culcat la pamant;
  • Acumularile de zapada se redistribuie;
  • Turele montane, expeditiile si orice activitate sportiva se intrerupe.

Sfaturi de siguranta in conditii de vant puternic

Persoanele din categoriile cu risc crescut (copiii, batranii, sportivii, alpinistii, etc.) trebuie sa faca tot posibilul sa se protejeze, evitand irosirea caldurii corporale.

Pe munte, incaltamintea impermeabila, imbracamintea in straturi, precum si folosirea jachetelor windstopper (antivant) sunt esentiale.

Mare atentie si la protectia extremitatilor, efectul wind chill afectand in mai ales nasul, urechile, degetele si capul, de altfel primele care pierd caldura.

In sezonul rece, itinerariile trebuie alese cu grija. Cand excursiile si drumetiile se prelungesc, pana si o valoare moderata a indicelui de racire poate avea efecte dramatice.

Verifica daca de-a lungul traseelor exista refugii sau alte posibilitati / locuri in care, la nevoie, te poti retrage, astfel incat sa reduci timpul petrecut in spatiu deschis.

Pentru atenuarea fenomenului, este important sa ai in rucsac o rezerva de bauturi calde si alimente energizante. In plus, incearca sa te misti cat mai mult, corpul va produce caldura.

Este necesar sa dispui macar de un rand de haine uscate. Daca ai transpirat, te-a plouat / te-a nins, schimba-te sau vei suporta consecintele, deloc placute.

Fii cu bagare de seama la indiciile care semnaleaza stari precum hipotermia (somnolenta, tremuraturi, respiratie incetinita, dificultati motorii) sau / si instaurarea degeraturilor (paloarea si lipsa sensibilitatii in zonele afectate).

Foto: www.smh.com.au

Despre autor Vezi toate articolele Site autor

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Alatura-te celor peste 2900 abonati

Esti primul care afla cele mai tari oferte si mereu la curent cu noutatile.

Ne bucuram ca ai apreciat articolul!

Send this to friend