ProAlpin.ro Blog

Ameteala? Nu, multumesc! – Asa controlezi frica de inaltime!

Asa depasesti frica de inaltime! – Ce este acrofobia si cum o poti controla?

Nu privi in jos! S-ar putea ca ziua sa ti se schimbe radical, mai ales daca suferi de acrofobie. Dar cand frica de inaltime extrema si irationala iti da fiori, oare este corect sa te resemnezi?

Adori muntele, cu panoramele sale spectaculoase. Insa le poti admira doar de departe, de la poale. Sau din imaginile ”prinse” cu obiectivul aparatului de catre altii, poate cu mai putine fobii, poate mai indrazneti decat tine.

Abia astepti sa simti sub ghete pamantul umezit de roua asternuta pe poteci si pietricelele rostogolindu-se spre vale.

Abia astepti sa-ti umpli plamanii cu aerul necontaminat. Sa-ti ”speli” ochii si sufletul cu peisajele care mai ca-ti taie respiratia… La propriu… Cand simti cum o teama patologica (sau aproape) iti taie aripile… Si elanul…

Si cu inima stransa, nu cutezi sa i te-mpotrivesti nici macar cu gandul, daramite cu fapta…

Pai sa fie oare lipsa de curaj cea care descrie si genereaza acrofobia?

Este just sa incetezi sa renunti la excursii, drumetii si aventuri montane, doar pentru ca te cuprinde panica privind de sus o cascada, o ravena, o rapa?

Ce este frica de inaltime?

Frica de locurile inalte si de inaltime este una dintre cele mai comune in randul populatiei.

De fapt oricui i se poate intampla sa simta golul dedesubt cumva prea ciudat. Sau sa-i vina ameteala cand se afla la o inaltime considerabila, ca de exmplu la etajul superior al unui edificiu ori pe creasta unui masiv muntos.

Pana aici, nimic iesit din comun…

Asta pana cand starea de neliniste, din lejera, superficiala, neinsemnata, se accentueaza. Creste, devine tot mai prezenta, excesiva chiar, cu manifestari tot mai puternice. Pana cand un usor disconfort se transforma intr-o suferinta intensa, greu de suportat.

Atunci se poate vorbi despre adevarata frica de inaltime sau acrofobie. Prin definitie, se intelege fobia adevarata si proprie de inaltime sau / si de a se afla in locuri inalte (pe cladiri, la balcoane, la ferestre, pe poduri etc.).

Cei afectati se tem ca la un moment dat vor cadea. Ori ca-si vor pierde controlul si urmeaza sa se prabuseasca. De asemenea, unii se simt agitati si cand numai isi imagineaza ca se afla undeva sus de tot.

Cum se manifesta?

La fel ca alte fobii, si aceasta poate genera atacuri de panica si compromite calitatea vietii unei persoane. Totul se prelungeste si dincolo de intentia de a explora natura.

Desi exista numeroase variatii simptomatice, acrofobia se identifica printr-o suita de manifestari, specifice nu doar in plan fizic:

  • Pierderea echilibrului;
  • Stare de slabiciune;
  • Dificultati de a respira;
  • Dureri toracice;
  • Stare de slabiciune;
  • Incapacitate de a vorbi;
  • Tahicardie;
  • Transpiratie rece;
  • Senzatie de lesin;
  • Confuzie mentala;
  • Tremuraturi;
  • Amorteala in membre;
  • Sentimente de groaza.

Alaturi de aceste semnale isi mai pot face aparitia si fantezii, rezultat al propriei imaginatii (de a cadea, de a se accidenta etc.).

Se poate ajunge pana la experimentarea unei stari de anxietate anticipata. Intr-un context similar, simptomele tipice isi fac aparitia dinainte, doar imaginand un context posibil (de a se afla pe o cladire inalta, in varful unui munte etc.).

Totodata, persoanele in cauza pot avea reactii cu totul neasteptate si necontrolate: de a ingenunchea, de a se ghemui sau de a se lasa jos, de a se prinde cu inversunare de ceva solid si de a nu-i mai da drumul.

Care sunt imprejurarile cele mai de temut?

Acrofobia se poate declansa in variate conjuncturi:

  • Afisarea de la balcoane inalte, cu pervaze joase;
  • Admirarea peisajului de sus, de pe o stanca;
  • Privitul din varful unei poteci montane;
  • Parcurgerea strazilor fara parapeti de la munte;
  • Folosirea ascensorului cu panorama;
  • Utilizarea telescaunului / telecabinei etc.

In cazuri extreme, se poate sfarsi prin a se evita urcarea scarilor ori apropierea de o fereastra, de o terasa, desi inchisa, chiar daca la doar cativa metri distanta de sol.

Iar cand nu exista alternative pentru ocolirea situatiilor (in ochii lor) cu risc, napastuitii pot solicita ajutorul apropiatilor, cunoscutilor sau necunoscutilor pentru a fi insotiti si ajutati sa depaseasca momentele de panica.

Cum poti gestiona frica de inaltime?

Cat de oportun este sa-ti pui incaltamintea in cui, imbracamintea montana la naftalina, doar pentru ca nu ai gasit leac pentru fobia ta?

Sa fie acestea solutii unice???

Suferinta intensa, agitatia si anxietatea se pot manifesta la orice inaltime. Conceptul in sine nu este perceput similar de toata lumea. Fiecare-si exprima in mod particular propria sensibilitate.

Inalt poate insemna Everestul, varful unui deal sau a treia treapta de la o scara.

Dar cu metodele potrivite, acrofobia se poate controla. De multe ori, pentru a-i veni de hac, ajunge sa pui in practica niste trucuri. Insa cand lucrurile se complica…

I. Obisnuinta

Teroarea se poate contracara prin obisnuinta.

Una dintre tehnicile cele mai eficace consta in apropierea treptata a subiectului afectat de ”stimul”. Contactul trebuie repetat si mentinut pana ce, in mod inevitabil, devine obisnuinta.

Uneori, revenirea la locurile si imprejurarile responsabile de declansarea fobiei faciliteaza depasirea ei. Insa trebuie sa ai incredere ca in confruntarea directa cu propria frica, aceasta se va redimensiona, apropiindu-se de fapt de realitate.

In schimb, evitand ”sursa”, desi pare singura solutie posibila si unica in masura sa ofere protectie, fobia se va amplifica.

II. Cunoasterea limitelor

Identificarea propriilor limite poate fi de folos.

Pornind din acest punct, devine utila fixarea unor obiective, fie ele cat de mici. Progresiv, in intentia de a-si masura limitele de suportabilitate, persoana afectata se poate apropia singura de propria frica.

De pilda, poate incepe cu pasi mici, cum ar fi sa urce cateva scari sau sa parcurga o parte a traseului, pana la o anumita altitudine. Apoi se va opri pentru a arunca o privire in jur, dupa care va reveni la punctul de plecare.

In etapele succesive, se poate avansa (dupa caz) cu alte trepte, cu inca un etaj, cu dealuri tot mai inalte sau trasee tot mai abrupte.

III. Terapii

Leacul potrivit inseamna si psihoterapie.

Cand frica de inaltime devine excesiv de debilitanta, reuseste performanta sa compromita viata cotidiana. In astfel de situatii, rezolvarea va veni din partea specialistului. Cu ajutorul unui psiholog, cel afectat are posibilitatea sa urmeze o terapie specifica.

Cu parcursul potrivit, orientat spre identificarea cauzei, intelegerea si apoi anihilarea ei, acrofobia se poate depasi.

1. Terapia comportamentala

Consta in expunerea graduala a pacientilor la situatii care genereaza reactii de anxietate, pentru a le birui. De exemplu, bolnavul este expus intentionat, in mod sistematic la situatia care-i cauzeaza fobia tocmai pentru a i se studia reactiile.

2. Terapia cognitiv-comportamentala

Metoda se focalizeaza pe tehnici de relaxare si de controlare a gandurilor. Incetul cu incetul, ”posesorul” reuseste sa tina piept temerilor si sa amelioreze simptomatologia pana la lichidarea ei completa.

3. Terapia respiratorie

In timpul manifestarii atacului de panica, majoritatea pacientilor hiperventileaza, simptom ce agraveaza si restul simptomelor. Tehnica favorizeaza o respiratie mai lenta in scopul evitarii inrautatirii starii fizice.

A avea sau a nu avea frica de inaltime?

Exista indivizi care nu cunosc vreo teama de genul.

Nu vorbim despre alpinistii utilitari sau despre muncitorii in constructii care se plimba pe ziduri si schele. Care isi desfac termosul cu cafea si pachetelul cu merinde la zeci si sute de metri deasupra solului, imuni parca la asemenea stari.

Apropoul este despre omul de rand, vecinul de casa, prietenul cu care ai copilarit. Pentru care nu au existat vreodata arbori neexplorati sau poteci abrupte neparcurse, dar care tie inca-ti dau fiori.

Care niciodata nu a afisat vreo grimasa in timp ce escalada zidurile fara echipament special de alpinism, ca si cum ar fi trecut peste o bordura de abia cativa centimetri.

Pe cand tu, cititorule, care cunosti prea bine teamatul cauzat de locurile inalte, inca te mai gandesti daca ruta de via ferrata, cu toate acele agatatori, lanturi si corzi ajutatoare, este sigura.

Inca mai simti cum te cuprinde incertitudinea si-ti vine sa te infigi in bratul tovarasului de scaun ori de cate ori privesti de pe fereastra avionului.

Desi stii ca si intr-un caz, si in celalalt, marja de pericol este prea neinsemnata pentru a se transforma intr-un risc real… Acesta exista doar in mintea ta…

Retine!

Indiscutabil, nitica teama, o farama de precautie nu strica, dimpotriva, poate fi de mare ajutor. Te face sa tii ochii deschisi si sa percepi eventuale pericole. Iar la nevoie iti poate salva viata.

Un alpinist, de pilda, nu trebuie sa se simta mai prejos decat altii daca renunta la atingerea obiectivului cand situatia o cere:

  • Conditii meteo potrivnice;
  • Echipament montan necorespunzator;
  • Pregatire fizica insuficienta;
  • Accidentare etc.

Facand cale intoarsa doar pentru a nu pune in pericol viata tovarasilor de escalada si pe sine insusi nu descrie un semn de slabiciune. De multe ori poate fi vorba doar despre instinctul de supravietuire. Si-atat…

Pentru ca frica de inaltime vine clasificata ca fobie abia cand devine exagerata, depasind limitele ratiunii.

Foto: www.hiveminer.com

Despre autor Vezi toate articolele Site autor

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alatura-te celor peste 2900 abonati

Esti primul care afla cele mai tari oferte si mereu la curent cu noutatile.

Ne bucuram ca ai apreciat articolul!

Send this to a friend