ProAlpin.ro Blog

Holbav – Raiul ascuns de Magura Codlei

Prin valea Holbavului am tot trecut din Poiana Marului spre Brasov nebanuind ce se ascunde in spatele dealurilor si la poalele Magurii Codlei, ce o zaream printre ele.
La inceputul verii 2015 am facut o tura de recunoastere din Codlea, am traversat Magura si am ajuns in raiul ascuns, Holbav.
Ora inaintata la care am ajuns si faptul ca nu cunosteam zona, ne-au facut sa amanam explorarea ei. De atunci am mai fost de doua ori in Holbav, atat de mult ne-a placut acolo.

 

Pe ulitele linistite si retrase de pe dealurile Holbavului, poti ajunge mai repede din Vulcan, dupa o urcare serioasa pe asfalt de numai 3 km. Cand ajungi sus la primele case din Holbav, nu te lasa furat de vale ci fa dreapta pe drumul de tara care te poarta printre pajisti cu vacute si cai lasati sa pasca liberi. Desi drumul este in usoara urcare, nu gonii si opreste-te sa admiri panorama ce se intinde in spatele tau, peste dealuri pana la muntii Postavaru in stanga si muntii Bucegi, in dreapta.

Pe acest traseu, noi am fost cand toamna deja acoperise cu vesmintele ei colorate, padurile, unde pui ca am avut parte si de o zi senina care a accentuat aceste culori. Dupa ce am urcat o panta bolovanoasa si apriga, dar scurta, am ajuns la o rascruce de drumuri cu caciula Magurii profilandu-se la mijloc.

In dreapta ajungi la poalele Magurii si dupa o urcare abrupta prin padure ajungi intr-o poienita numai buna de plaja sau somnic intins pe iarba, bineinteles vara. Din poienita dai intr-un drum care te scoate in Codlea. Acesta a fost primul nostru traseu catre Holbav sau mai bine zis incercarea de a ajunge in Holbav.

De la rascruce noi am luat-o in stanga cu dorinta de a cerceta cat mai multe ulite si dealuri. Drumul s-a transformat repede intr-un tunel viu colorat cu covor aramiu si perdele galbui, de unde eu nu am mai avut curaj sa cobor pe bicicleta din cauza pantei abrupte. Am iesit pe o vale, valea Cetatuii strabatuta de un paraias si un drum. Desigur, ne-am gandit noi, daca o luam la vale ajungem de unde am plecat si nu asta era scopul, deci am luat-o in sus, pe drum. Am constatat ca pe aici am mai fost si data trecuta dar atunci coborasem dinspre Magura. Drum ce ne-a condus ca si data trecuta pe varful unui deal, la o gospodarie prin curtea careia a trebuit sa trecem. Catelusii care erau pui in vara, acum crescusera si erau mai galagiosi, poate si pentru ca erau stapanii acasa acum si le dadeau curaj, insa nu am avut probleme cu ei.

Ajunsi la inaltime, panorama ni s-a deschis larg in fata ochilor, incepand cu dealurile din jur ce asta vara erau de un verde crud presarat cu flori multicolore, iar acum toamna isi pusese amprenta palida asupra pajistilor si ruginie asupra padurii. Undeva in spatele nostru, de abia zarindu-se deasupra dealurilor impadurite, se vad muntii Ciucas cu creasta inconfundabila in forma de turle, in dreapta lor, se vad mai bine muntii Postavaru urmati de muntii Bucegi si cele doua creste cocosate ale Pietrei Craiului si nu mai zic de Magura Codlei care troneaza impunatoare asupra Holbavului.

Ne-am lasat purtati de drum de data aceasta, urmand coama dealului. In vara coborasem prin stanga, pe sub coama dealului, pe o poteca ce ne-a scos pe o ulita foarte pitoreasca. Acum am traversat dealul si am ajuns la poalele padurii pe un alt drum pe care l-am urmat prin stanga.

Holbav 14

Pe acest taram de basm trebuie sa fii atent cand biciclesti pentru ca privirile iti sunt furate la fiecare invartire a rotii, de frumusetea acestor locuri cu casele singuratice risipite pe coamele dealurilor, cu palcuri de padure ruginie si nelipsitele capite de fan iar linistea ne-a fost intrerupta doar de cainii unei turme de oi, ce la inceput pareau prietenosi si ne cercetau de aproape, iar cum ne-am pus in miscare au inceput sa latre si sa se dea la noi. In acest caz trebuie sa pastrezi contactul vizual cu animalul, sa nu-i intorci spatele, sa nu faci miscari bruste si sa te deplasezi incet pe drumul tau, odata iesit din zona lui, te va lasa in pace. La munte si oriunde sunt turme de oi veti intampina aceeasi problema, cele mai periculoase animale de pe orice traseu sunt intr-adevar cainii de la stana, in niciun caz ursul.

Holbav 015

Am lasat in urma cainii rautaciosi si ne-am vazut mai departe de traseul nostru pitoresc ce se apropia de final. In afara de impinsul bicicletei sus pe deal de la inceput, drumul a fost destul de lin, cu urcari scurte si coborari lungi. Pana sa coboram in valea Holbavului, am mai avut o intersectie de drumuri unde am facut stanga, urcand o mica panta. Inainte de a goni la vale, ne-am oprit sa ne umplem ochii si sufletul de frumusetea din jurul nostru sa ne ajunga toata saptamana, pana la urmatoarea evadare in natura.

Din drumul ce leaga Poiana Marului cu Holbavul, am luat-o in stanga, mergand paralel cu paraul Holbavului pana am ajuns in centrul satului. Odata cu intrarea in sat, am avut parte de asfalt. Dupa o urcare nu prea lunga, niciun kilometru, am ajuns de unde plecasem pe traseu de dimineata. O surpriza placuta am avut cand am inceput coborarea, la cativa metri in fata mea, a traversat in fuga, dintr-o parte in alta a drumului, o caprioara. Culmea e ca, exact la asta ma gandeam cand pedalam sa prind viteza: „daca sare din padure o caprioara, macar sa sara in fata mea, sa nu intre in mine”, cum vazusem intr-un filmulet de pe facebook. Bine ca, in filmulet, era vorba de o antilopa ce l-a accidentat pe un biciclist, participant la un concurs. De fiecare data cand vad un animal salbatic imi tresara inima de bucurie, mi se pare o binecuvantare ca mi s-a aratat 🙂

banner warmpeace

Holbavul, raiul ascuns de la poalele Magurii, ne-a incantat si imbracat in straie de toamna si ne-am propus sa-l vedem si sub patura alba a zapezii, desigur atunci vom veni fara calutii nostri cu doua roti, de acum ne pregatim de drumetii pe munte.

Puteti ajunge in Holbav, daca nu aveti bicicleta, sau masina, cu microbuzele de Codlea, de la capatul de linie din Bartolomeu (Brasov), care circula din 15 in 15 minute, si din Codlea luati microbuzul de Vulcan. Este un pic mai complicat, ce-i drept, de ajuns la Holbav dar daca nu v-au convins nici pozele din acest articol, atunci nu stiu ce as mai putea adauga, decat:

Bucurati-va de natura! 🙂

Aici am pus si track-ul GPS al traseului parcurs.

Despre autor Vezi toate articolele Site autor

Sunt un om fericit caruia i s-a deschis usa catre munte si natura odata cu implinirea varstei de 30 de ani. Se zice ca femeia are criza varstei de 30 de ani. Ei bine, eu am avut-o! Si bine am facut ca am avut-o!

La 30 de ani mi-am facut cadou o bicicleta. De atunci nu mai concep o saptamana fara o evadare in natura,fie prin ture cu bicicleta,de cand se topeste zapada, primavara si pana se asterne din nou.

De 4 ani de cand ma dau cu bita,am facut 3 ture a cate 2 saptamani fiecare, in care mi-am cunoscut tara. Nu mai zic de potentialul turistic fantastic pe care il are Brasovul, pentru un cicloturist si muntoman, asa cum ma consider si eu.

6 comentariiLasa un comentariu

    • Da,Robert ai dreptate, nici noi nu ne-am saturat…mai avem ulite si dealuri de strabatut in zona, iar linistea locului si peisajul mioritic ne face sa uitam de rutina si zgomotul orasului. Cred ca Holbavul a devenit preferatul meu dupa Pestera, Magura, Simon sau Sohodol.

  • Ce traseu recomandati unui pensionar iubitor de drumetii pentru care parcurgerea a 15-20 km pe jos nu este o problema.
    Multumesc

  • În sfârșit, cineva s-a gândit și la faptul că nu toți avem mașini ori,biciclete. Grozav articol, mulțumesc.

  • Exista frumusețe dincolo de clișeele turistice.
    Așa locuri nu au văzut .
    Unul din doar câteva articole despre acest loc incredibil.
    Mulțumim frumos!

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alatura-te celor peste 2900 abonati

Esti primul care afla cele mai tari oferte si mereu la curent cu noutatile.

Ne bucuram ca ai apreciat articolul!

Send this to a friend