ProAlpin.ro Blog

Pasul Tabla Butii, Cimitirul Eroilor

In zilele noastre, Pasul Tabla Butii contine doar drumuri forestiere si poteci turistice, dar in Antichitate si Evul Mediu, prin acest pas trecea o importanta cale comerciala care unea centrul Munteniei cu cel al Transilvaniei.

 

Datorita acestei rute si faptului ca era usor accesibila, aici s-a construit si o cetate: Cetatea Buzaului (sau Cruceberg).

De asemenea, in 1916, in timpul Primului Razboi Mondial, aici s-au dat lupte importante, iar victimele acelor lupte (de ambele parti) sunt inmormantate intr-un cimitir militar situat aici, care este clasificat ca monument istoric.

Pasul Tabla Butii este o trecatoare situata in Muntii Tataru din Carpatii Orientali la o altitudine de 1340 de metri. Numita si Pasul Tatarilor, ea leaga valea Teleajenului de cea a Buzaului.

Antichitate

Aceasta cale de acces a fost folosita prima data de triburile dacice. Cand presiunea Imperiului Roman a inceput sa creasca, dacii au ridicat cetati defensive in varful Cetatuia si in multe alte locuri pe valea Teleajenului. In timpul razboaielor Daco-Romane, legiunile romane au folosit acest pas si au construit un drum pavat cu lespezi de piatra, care iesea dincolo de munti tot prin Tabla Butii.

banner_bergans_animat_vara

Evul Mediu

In Evul Mediu drumul prin Tabla Butii a deservit atat ca drum comercial, cat si strategic, fiind o cale de patrundere in Transilvania, a pecengilor, tatarilor si cumanilor.

Aici a fost punct vamal dintre Tara Romaneasca si Principatul Transilvaniei, cu mai multe intarituri in zona trecatorii si o cetate pe culme, cunoscuta sub numele de Cetatea Buzaului, sau Tabla Butii.

Asupra originii cetatii sunt mai multe ipoteze, unii considerand  ca a fost ridicata de Cavalerii Teutoni, intre 1211 si 1225, pentru a opri viitoarele invazii din sudul Carpatilor. Dar cel mai probabil, Teutonii doar au reconstruit-o si reparat-o, deoarece timpul scurt (1211-1225) nu ar fi oferit destul timp pentru o constructie de la zero.

Mai tarziu, in 1542, a fost atestata trecerea pe la Tabla Butii a lui Petru Rares, iar in 1599 a lui Mihai Viteazu. De multe ori pasul a fost traversat de armatele tatarilor, turcilor, dar si de cele transilvane, sau a Tarii Romanesti. In 1655 si 1688 aici s-au desfasurat si operatiuni militare.

Warmpeace pantaloni lady

Pana prin secolul al XIX-lea Pasul Tabla Butii a fost, daca nu unica, principala trecatoare folosita pentru scopuri comerciale, care lega Muntenia de Transilvania. Dupa 1784, cand au aparut noi puncte vamale, trecatoarea si-a pierdut din importanta, atat economica, cat si strategica si militara.

Primul Razboi Mondial

O data cu intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial, trecatoarea Pasul Tabla Butii devine din nou un important punct strategic, iar cu 15 august 1916 aici se duc ample operatiuni militare.

In seara zilei de 14 august 1916, Armata Romana era pe picior de razboi la trecatori. Grupul Tabla Butii era format din: Corpul III Armata, efective din Divizia a 5-a, Regimentul 8 Infanterie cu 3 batalioane, in total 3.000 de oameni, conform istoricului Traian Cepoiu.

In timpul contraofensivei Puterilor Centrale, germanii au ales sa dea in Tabla Butii o lovitura secundara, cu scopul de a fixa trupele romanesti pe teren, prinicpala ofensiva fiind la Pasul Predeal.

In noiembrie au continuat duelurile de artilerie si lupte minore, in contextul in care ofensiva Corpului 39 german a fost oprita.

corturi easy-camp

Soldatii romani s-au mentinut pe posturile initiale de la Tabla Butii, pana la retragerea generala a armatei romane de dupa 21 noimebrie/4 decembrie 1916, venita ca si consecinta a operatiilor pentru apararea Bucurestiului (Operatia de aparare de pe Arges, Neajlov).

Cimitirul din Tabla Butii

In urma bataliilor, romanii au adunat mortii din ambele tabere si i-au ingropat la locul bataliei, pe fosta granita, pe plaiurile de la Tabla Butii. Cimitirul se afla la marginea padurii in partea de jos a colinei Tabla Butii, imediat sub cota 1380, unde s-au desfasurat ultimele lupte.

Un merit deosebit in aceasta actiune l-a avut preotul Ion Vasilescu din Slon, care a adunat mortii, indferent de tabara din care au facut parte, i-a urcat in caruta si i-a ingropat crestineste.

Din anul 1919 s-a inceput amenajarea cimitirului, iar din 1922 se organizeaza aici pelerinaje (pe 6 august – „Schimbarea la fata”), care a devenit ceremonial militar, religios si civil.

La 1948 ceremoniile au fost interzise de regimul comunist, dar la 1990 pelerinajul s-a reluat, iar cimitirul a fost din nou ingrijit si refacut, in amintirea acelor evenimente.

sursa foto: wikimapia.org

Despre autor Vezi toate articolele Site autor

Nascut, crescut, rafinat in orasul de la poalele Tampei. Prefera confortul cabanelor si drumetiile de o zi, doua.
Traseul preferat: Muntii Fagarasului (Cabana Sambata - 1401 m) - Fereastra Mare a Sambetei - 2188 m

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alatura-te celor peste 2900 abonati

Esti primul care afla cele mai tari oferte si mereu la curent cu noutatile.

Ne bucuram ca ai apreciat articolul!

Send this to a friend